Definiția software-ului liber

Aveți o întrebare despre licențierea software-ului liber care nu are răspuns aici? Vedeți și celelalte resurse pe tema licenței, și dacă necesar contactați FSF Compliance Lab la [email protected].

„Software-ul liber” înseamnă Software care respectă libertatea și comunitatea utilizatorului. Pe scurt, înseamnă că utilizatori au libertatea de a rula, copia, distrubui, studia, schimba și îmbunătăți software-ul . Astfel, „software-ul liber” e o tema de liberate, nu preț. Pentru a înțelege acest concept, va puteți gândi la ce înseamnă „liber” în sensul de „liberatate de exprimare,” și nu în sensul de „intrare liberă(la un spectacol, film, ș.a.m.d.)”. Noi îl mai numim câteodată „software libre”, împrumutând cuvîntul francez sau spaniol pentru liber, ca în libertate, pentru a arăta că nu ne referim că software-ul e gratis .

Noi susținem aceste libertăți pentru că toată lumea le merită. Cu aceste libertăți, utilizatorii (atât individual cât și în colectiv) controlează programul și ce acesta face pentru ei. Când utilizatorii nu controlează programul, noi îl numim program „închis (neliber)” sau „brevetat”. Programele nelibere controlează utilizatorii, și programatorii controlează programul; acest fapt transformând programul într-un instrument injust de putere.

Cele patru libertăți esențiale

Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți. Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor săi: [1]

• Libertatea de a utiliza programul dupa cum doriți, în orice scop (libertatea 0).
• Libertatea de a studia modul de funcționare a programului, și de a-l adapta nevoilor proprii (libertatea 1). Accesul la codul-sursă este o precondiție pentru aceasta.
• Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui tău (libertatea 2).
• Libertatea de a îmbunătăți programul, și de a pune îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți (libertatea 3). Accesul la codul-sursă este o precondiție pentru aceasta.

Un program este considerat software liber dacă oferă utilizatorilor aceste libertăți. Dacă nu, nu este software liber. Atâta timp cât putem identifica diverse methode de distribuire nelibere care nu ating țelul de software liber, le considerăm pe toate neetice.

În orice situație, aceste libertăți trebuie aplicate oricărui cod sursă pe care intenționăm să-l folosim, or să-i indrumam pe alții să le aplice. De exemplu, considerați un program A care lansează în mod automat programul B pentru a procesa anumite situații. Dacă intenționăm să distribui programul A în starea lui actuală, utilizatorii ar avea nevoie de programul B implicit, in acest caz trebuie să determinăm dacă atât A cât și B sunt programe libere. Pe de altă partă, dacă intenționăm să modificăm programul A astfel ca acesta să nu folosească programul B, doar A trebuie să fie liber; programul B nu este relevant acestui plan.

„Software liber” nu înseamnă „non-comercial”. Un program liber trebuie să fie utilizabil în scop comercial, și disponibil pentru dezvoltare și distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobișnuit; iar software-ul comercial liber este foarte important. Astfel, se poate întâmpla să plătiți pentru a dobândi cópii ale unor programe GNU, ori, la fel de bine, puteți obține cópii fără a plăti pentru ele. Indiferent de modul în care obțineți programele, veți avea libertatea de a le copia și modifica, și chiar de a vinde cópii ale acestora.

Un program liber trebuie să ofere cele 4 libertăți oricărui utilizator care obține o copie a software-ului, cu condiția că utilizatorul s-a conformat condițiilor licenței libere care acoperă software-ul. Lăsarea la o parte a unor libertăți unor utilizatori, sau solicitarea unei plăți, în bani sau altă formă, pentru a putea exercita aceste libertăți, este echivalent cu neacordare libertăților sus menționate, și astfel programul este considerat neliber.

Restul acestei pagini clarifică anumite puncte legate de ce caracteristici definesc o libertate anume drept adecvată sau nu.

Libertatea de a utiliza programul după cum doriți

Libertatea de a utiliza un program presupune că acesta să poată fi folosit de orice persoană sau organizație, pe orice tip de sistem computerizat, pentru orice formă de activitate, și fără a trebui să comunice această autorului programului sau altei entități juridice. În această libertate este important scopul utilizatorului, și nu cel al programatorului; dvs. că utilizator sunteți liber să rulați acest program in folosul scopurilor dvs., și dacă îl distribuiți altcuiva, această persoană este și ea liberă să îl utilizeze în folosul scopurilor ei, dar dvs. nu aveți dreptul să va impuneți scopurile dvs. asupra acestei persoane.

Liberatea de a rula un program așa cum dvs. doriți înseamnă că dvs. nu sunt restricționat sau oprit din al rula. Acest fapt nu are nimic de a face cu funcționalitatea programului, dacă este capabil technic de a funcționa într-un domeniu dat, sau dacă este folositor pentru o activitate anume.

Libertatea de a studia codul sursă și de a face schimbări

Pentru a avea libertatea de a opera modificări, și de a publica versiuni îmbunătățite, trebuie să aveți acces la codul-sursă al programului. Accesibilitatea codului-sursă este deci o condiție necesară pentru a califica un program ca „liber”. Codul sursă „obfuscat” nu poate fi considerat drept cod sursă real.

Libertatea 1 include liberatea de a utiliza versiunea dvs. modificată în locul originalului. Dacă programul este livrat într-un product menit să ruleze versiunea altcuiva modificată dar refuze să ruleze versiunea dvs. — o methoda cunoscută sub numele de „tivoizare” sau „blocare”, libertatea 1 devine o amăgire lipsită de suflet decât o realitate practică. Aceste fișiere binare nu sunt software liber chiar dacă codul sursă din care sunt compilate este liber.

O variantă importantă de a modifica un program este contopirea acestuia în subrutine și module disponibile liber. Dacă licența programului spune că nu aveți dreptul de a contopi programul într-un modul licențiat — de exemplu, dacă necesită ca dvs. să deveniți deținătorul oricărui cod sursă pe care îl adăugați — atunci această licență este prea restrictivă pentru a putea fi numită liberă.

Dacă o modificare constituie o îmbunătățire este o tema subiectivă. Dacă dreptul dvs. de a modifica un program este limitat, în esență, în raport cu modificări pe care altcineva le consideră o îmbunătățire, atunci programul nu este liber.

Libertatea de a redistribui copii, așa cum doriți: cerințe elementare

Libertatea de a distribui (libertatea 2 și 3) înseamnă că dvs. sunteți liber să redistribuiți copii, cu sau fără modificări, fie gratis sau contra cost, oricui, oriunde. Libertatea de a face aceste lucruri înseamnă (printre altele) că nu e necesar să cereți sau să plătiți pentru a primi permisiune în acest scop.

Trebuie de asemenea să aveți libertatea de a face modificări și de a le folosi pentru uz personal, cu titlu profesional sau în scop recreativ, fără a menționa cuiva că aceste modificări există. Dacă totuși faceți publice aceste modificări, trebuie să nu fiți obligat să notificați pe cineva în mod special, sub nici o formă.

Libertatea 3 include libertatea de a publică versiunea dvs. drept software liber. O licență liberă vă poate de asemenea permite alte metode de a publică aceste versiuni; cu alte cuvinte, nu trebuie să fie o licență copyleft. Totuși, o licență care necesită că versiunile modificate să fie considerate software neliber nu poate fi clasificată drept o licență liberă.

Libertatea de a redistribui copii trebuie să includă forme binare sau executabile ale programului, cât și codul sursă, atât în versiunile originale cât și în cele modificate. (Distribuirea programelor în formă executabilă e necesară pentru ușurința instalării sistemelor de operare libere). Putem chiar trece cu vederea faptul că nu există concret posibilitatea de a produce formă binară sau executabilă pentru un anumit program (anumite limbaje de calculator nu suportă acest mod de lucru), dacă se acordă dreptul de a le distribui și sub aceste forme (în caz că găsiți sau dezvoltați o metodă prin care să le produceți).

Copyleft

Totuși, există și anumite reguli acceptabile privind distribuirea de software liber, atunci când aceste reguli nu afectează libertățile centrale. Spre exemplu, copyleft (pe scurt) este regula potrivit căreia, prin redistribuirea software-ului, nu puteți adăuga limitări libertăților fundamentale ale altor utilizatori. Această regulă nu contravine libertăților fundamentale, ci le protejează.

În cadrul proiectului GNU, utilizăm conceptul de „copyleft” pentru a proteja juridic aceste libertăți pentru public. Există însă și software liber în afara copyleft-ului care poate fi considerat etic. Considerăm că există motive serioase pentru care e preferabilă utilizarea copyleft-ului, dar dacă programul d-voastră este software liber în afara copyleft-ului, vom putea în continuare să îl utilizăm. Citiți articolul Categoriile de software liber pentru a vedea relațiile și diferențele dintre „software-ul liber”, „software-ul sub copyleft” și alte categorii de software.

Reguli privind împachetarea și distribuirea de detalii

Instituirea de condiții privind modul de a pune pe piață o versiune modificată este acceptabilă, dacă acestea nu anulează libertatea d-voastră de a lansa versiuni modificate. Astfel, este acceptabil dacă o licență necesită ca dvs. să schimbați numele versiunii modificate, să îndepărtați logo-ul, sau să va asumați modificările. Atâta timp cât acesta cerințe nu sunt prea complicate în așa măsură incât previn publicare efectivă a modificărilor dvs, acestea sunt acceptabile, dvs. modificați programul deja, nu ar trebuie să va încurce câteva modificări în plus.

Reguli precum „idacă publicați versiunea în acest mod, ea trebuie publicată deasemenea și în acel mod” sunt de asemenea permise, pe baza condițiilor menționate. Un exemplu pentru o astfel de regulă acceptabilă este dacă ați distribuit o versiune modificată și un programator anterior vă cere o copie, dvs. trebuie să o trimiteți. (Important de ținut minte este că o astfel de regulă va oferă libertatea de a decide dacă doriți să va distribuiți versiunea sau nu.) Reguli care necesită publicarea codului sursă alături de versiunile pe care pe publicați sunt de asemenea acceptabile.

O problemă specială apare atunci când o licență necesită schimbarea numelui prin care programul va fi invocat din alte programe. Acest lucru împiedică în mod eficient să vă eliberați versiunea schimbată, astfel încât să poată înlocui originalul atunci când invocat de către aceste alte programe. Acest tip de cerință este acceptabil numai dacă există o metoda de creere a unui alias adecvat, care vă permite să specificați numele programului original ca un alias pentru versiunea modificată.

Reglementări privind exportul

Uneori reglementările vamale și sancțiuni comerciale internaționale vă pot limita libertatea de a distribui în lume cópii ale programelor. Autorii de software nu au puterea de a elimina sau de a depăși aceste restricții, dar pot, și trebuie să refuze să impună restricțiile utilizatorilor programelor create de ei. În acest mod, restricțiile nu vor afecta activitățile utilizatorilor aflați în afara jurisdicției statelor care le impun. Astfel, licențele de software liber nu trebuie să necesite supunerea față de reglementările de export nontriviale ca o condiție de exercitare a oricăror libertăți esențiale.

Doar menționând existența reglementărilor de export, fără a le face o condiție a licenței în sine, este acceptabil, deoarece nu restricționează utilizatorii. În cazul în care un regulament de export este de fapt banal pentru software-ul liber, atunci necesitatea acestuia ca o condiție nu este o problemă reală; cu toate acestea, este o potențială problemă, deoarece o schimbare ulterioară a legislației în materie de export ar putea face cerința netrivială și, astfel, face software-ul neliber.

Considerații juridice

Pentru ca aceste libertăți să fie reale, ele trebuie să fie irevocabile atât timp cât utilizatorii nu comit vreo faptă ilegală; dacă autorul programului are puterea de a revoca licența fără a-și întemeia această decizie pe comiterea unei anumite fapte de către utilizator, software-ul nu este liber.

O licență gratuită poate să nu necesite conformitatea cu licența unui program negratuit. Astfel, de exemplu, în cazul în care o licență necesită să vă conformati cu licențele „tuturor programele pe care le utilizați”, în cazul unui utilizator care rulează programe nelibere acest lucru ar necesită respectarea licențelor acestor programe nelibere; care face că licența să fie neliberă.

Este acceptabil pentru o licență liberă să precizeze care lege a jurisdicției este aplicabilă, sau în cazul în care trebuiesc făcute litigii (conflicte), sau ambele.

Licențe bazate pe contract

Cele mai multe licențe de software liber se bazează pe dreptul de autor, și există limite cu privire la ce tipuri de cerințe pot fi impuse prin dreptul de autor. În cazul în care o licență bazată pe drepturile de autor respectă libertatea în modurile descrise mai sus, este puțin probabil ca aceasta să creeze o alt fel de problemă pe care nu am anticipat-o (deși acest lucru se întâmplă ocazional). Cu toate acestea, unele licențe de software liber se bazează pe contracte, iar contractele pot impune o gamă mult mai largă de restricții posibile. Asta înseamnă că există multe modalități posibile ca o astfel de licență ar putea fi inacceptabil de restrictivă și neliberă.

Noi nu putem lista toate modalitățile posibile prin care asta pe poate întâmpla. Dacă o licență bazată pe un contract restricționează utilizatorul într-un mod neobișnuit în care licențele bazate pe drepturi de autor nu pot, și care nu este numit aici drept legitim, atunci o să trebuiască să mai gândim această temă, și probabil am ajunge la concluzia că această este nelibera.

Folosiți cuvintele potrivite atunci când vorbiți despre software-ul liber

Discutând despre software-ul liber, este indicat să evitați termeni precum „gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea sa. Alți termeni uzuali ca „piraterie” reprezintă expresia unor opinii pe care sperăm că nu le imbratișați. Citiți articolul Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate pentru o analiză a acestor termeni. De asemenea avem o listă adecvată cu traduceri ale conceptului de „software liber” în mai multe limbi.

Cum interpretăm noi aceste criterii

În fine, trebuie observat că acele condiții enumerate in definiția software-ului liber necesită o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide dacă un anumit program este într-adevăr „software liber”, îl vom analiza în baza acestor criterii, pentru a vedea dacă respectă atât litera, cât și spiritul definiției. Dacă o licență de utilizare a unui program include restricții excesive, nu o vom accepta, chiar dacă acele restricții nu au fost anticipate în enunțarea criteriilor de definire. Uneori prevederile incluse într-o licență conduc la situații ce trebuie analizate minuțios, inclusiv prin discuții cu avocați, înainte de a decide dacă acele prevederi sunt acceptabile. Când ajungem la o concluzie asupra unei situații noi, adeseori trebuie să actualizăm criteriile după care decidem dacă anumite licențe sunt, sau nu, licențe libere.

Cereți ajutor cu licențele libere

Dacă vă interesează dacă o anumită licență de utilizare este într-adevăr o licență de software liber, examinați lista noastră de licențe. Dacă licența pe care o căutați nu este acolo, ne puteți întreba printr-un e-mail trimis la <[email protected]>.

Dacă vă gânditi a scrie o nouă licență, va rugăm să contactați Fundația Software-ului Liber la aceea adresa. Răspândirea de licențe de software liber diferite înseamnă mai multă muncă pentru utilizatori pentru a înțelege aceste licențe; s-ar putea să vă putem ajuta în a găsi o licență existentă care va întrunește nevoile.

Dacă acest lucru nu este posibil, dacă chiar aveți nevoie de o nouă licență, cu ajutorul nostru puteți stabili că aceea licență este o licență pentru software liber și puteți evita anumite probleme practice.

Mai mult decât software

Manualele de software ar trebui să fie libere, pentru aceeleasi motive pentru care software-ul ar trebui să fie liber, și pentru că manualele sunt de fapt o parte din software.

Aceeleasi argumente sunt rezonabile și pentru alt fel de lucrări cu caracter practic — cu alte cuvinte, lucrări care conțin informații folositoare, cum ar fi lucrări educaționale și lucrări de referință. Wikipedia este cel mai bine cunoscut exemplu.

Orice fel de lucrare poate fi liberă, și definiția software-ului liber a fost extinsă într-o definiție a lucrărilor culturale libere, care poate fi aplicată oricărui tip de lucrare.

Sursă deschisă?

Un alt grup utilizează noțiunea de „open source (sursă deschisă)” pentru a face referire la ceva similar (dar nu identic) „software-ului liber”. Noi preferăm „software liber” deoarece, odată ce s-a înțeles că este vorba de libertate și nu de preț, conceptul stimulează gândirea liberă. Cuvântul „deschis” nu se referă la liberatate.