This translation may not reflect the changes made since 2014-03-12 in the English original.
You should take a look at those changes. Please see the Translations README for information on maintaining translations of this article.
Explicația pentru care nu recomandăm alte sisteme
This page is maintained by the Free Software Foundation's Licensing and Compliance Lab. You can support our efforts by making a donation to the FSF.
You can use our publications to understand how GNU licenses work or help you advocate for free software, but they are not legal advice. The FSF cannot give legal advice. Legal advice is personalized advice from a lawyer who has agreed to work for you. Our answers address general questions and may not apply in your specific legal situation.
Have a question not answered here? Check out some of our other licensing resources or contact the Compliance Lab at [email protected].
Suntem deseori întrebați de ce nu recomandăm un anumit sistem — de regulă, o distribuție de GNU+Linux populară. Răspunsul pe scurt la acea întrebare este că nu urmează recomandările pentru o distribuție de sistem liberă. Dar, din moment ce nu este tot timpul evident prin ce un anumit sistem nu reușește să urmeze recomandările, această listă oferă mai multe informații despre problemele anumitor distribuții nelibere binecunoscute.
Pentru a afla mai mult despre sistemele GNU+Linux pe care le recomandăm, consultați lista noastră de distribuții de GNU+Linux libere.
Cu câteva excepții notabile, toate distribuțiile listate pe această pagină încalcă recomandările în cel puțin două aspecte importante:
Nu au o politică de a include doar programe libere și de a elimina programele nelibere, dacă acestea sunt descoperite. Cele mai multe dintre ele nu au nicio politică clară în ceea ce privește programele pe care le vor accepta și cele pe care le vor respinge. Distribuțiile care au o politică, din nefericire, nu sunt suficient de stricte, după cum este explicat mai jos.
Nucleul pe care îl distribuie (în cele mai multe cazuri, Linux) include „pete”: bucăți de cod-obiect distribuit fără sursă, de regulă microprograme ce sunt folosite pentru a face să funcționeze anumite dispozitive.
Aici sunt listate în ordine alfabetică unele distribuții de GNU+Linux nelibere binecunoscute, cu note sumare despre lacunele lor. Nu ne propunem să fim exhaustivi; din moment ce cunoaștem unele motive pentru care nu putem recomanda o anumită distribuție, nu continuăm să ne uităm după toate motivele.
O distribuție s-ar putea să se fi schimbat de ultima oară când am actualizat informațiile despre ea; dacă credeți că una din problemele menționate aici a fost corectată, vă rugăm să ne dați de știre. Totuși, vom studia și recomanda o distribuție doar dacă dezvoltatorii ei ne cer recomandarea.
GNU+Linux Arch
Arch are cele două probleme obișnuite: nu există nicio politică clară cu privire la ce programe pot fi incluse și sunt livrate pete nelibere cu nucleul lor, Linux. Arch nici nu are o politică de a nu distribui programe nelibere prin canalele lor normale.
Canaima
GNU+Linux Canaima este o distribuție realizată de guvernul Venezuelei pentru a distribui calculatoare cu GNU+Linux. În timp ce per ansamblu planul este admirabil, Canaima este defectuoasă fiindcă include programe nelibere.
Meniul ei principal are o opțiune, „Instalează programe nelibere”, care instalează toți piloții neliberi, chiar și pe aceia care nu sunt necesari. De asemenea, distribuția pune la dispoziție pete pentru nucleul Linux și invită utilizatorii să instaleze aplicații nelibere, inclusiv Flash Player.
CentOS
Nu cunoaștem alte probleme în CentOS pe lângă cele două obișnuite: nu există nicio politică clară cu privire la ce programe pot fi incluse și sunt livrate pete nelibere cu nucleul Linux. Bineînțeles, fără o politică fermă pusă la punct, s-ar putea să fie incluse și alte programe nelibere pe care noi le-am ratat.
GNU+Linux Debian
Contractul Social al proiectului Debian declară scopul de a face Debian în totalitate liber și Debian în mod conștiincios ține programele nelibere afară din sistemul oficial Debian. Totuși, Debian pune la dispoziție și un depozit de programe nelibere. Conform proiectului, aceste programe „nu fac parte din sistemul Debian”, dar depozitul este găzduit pe multe dintre serverele principale ale proiectului și oamenii pot să afle ușor de aceste pachete nelibere navigând prin baza de date de pachete de pe Internet a lui Debian.
Există și un depozit „contrib”; pachetele lui sunt libere, dar unele dintre ele există ca să încarce programe proprietărești separat distribuite. Nici acesta nu este separat complet de distribuția principală Debian.
Versiunile anterioare de Debian conțineau pete nelibere cu Linux, nucleul. Odată cu versiunea Debian 6 („squeeze”) din februarie 2011, aceste pete au fost mutate afară din distribuția principală în pachete separate din depozitul neliber. Totuși, problema persistă parțial: instalatorul în unele cazuri recomandă aceste fișiere de microprograme nelibere pentru perifericele mașinii.
Fedora
Fedora are o politică clară cu privire la ce poate fi inclus în distribuție și se pare că este atent respectată. Politica cere ca mai toate programele și tipurile de caractere (fonts) să fie disponibile sub o licență liberă, dar face o excepție pentru anumite feluri de microprograme nelibere. Din nefericire, decizia de a permite acele microprograme în politică împiedică Fedora să satisfacă recomandările pentru o distribuție de sistem liberă.
GNU+Linux Gentoo
Gentoo include rețete de instalare pentru un număr de programe nelibere prin sistemul său principal de pachete.
GNU+Linux Mandriva
Mandriva are o politică declarată cu privire la ce poate fi inclus în sistemul principal. Este bazată pe cea a proiectului Fedora, ceea ce înseamnă că permite să fie incluse și anumite feluri de microprograme nelibere. Pe deasupra, permite să fie incluse programe publicate sub Licența Artistică (Artistic License) originală, chiar dacă aceea este o licență neliberă.
De asemenea, Mandriva pune la dispoziție programe nelibere prin depozite dedicate.
GNU+Linux Mint
Mint nu are o politică împotriva includerii de programe nelibere, include pete binare nelibere în piloții împachetați cu nucleul și include programe nelibere în depozitele sale. Include chiar și codoare-decodoare proprietărești.
openSUSE
openSUSE oferă un depozit de programe nelibere. Acesta este un exemplu care arată cum „deschis” („open”) este mai slab decât „liber”.
GNU+Linux Red Hat
Distribuția pentru întreprinderi a lui Red Hat urmează în principal aceleași politici ca Fedora, cu acea unică excepție. Prin urmare, nu o recomandăm din aceleași motive. Pe lângă acestea, Red Hat nu are nicio politică împotriva punerii la dispoziție a programelor nelibere pentru sistem prin canale de distribuție suplimentare.
Slackware
Slackware are cele două probleme obișnuite: nu există nicio politică clară cu privire la ce programe pot fi incluse și sunt incluse pete nelibere în Linux, nucleul. De asemenea, livrează programul neliber de redare a imaginilor xv. Bineînțeles, fără o politică fermă împotriva lor, mai multe programe nelibere ar putea intra în distribuție în orice moment. Există și o listă neoficială a programelor nelibere din Slackware.
SteamOS
SteamOS, o versiune de GNU+Linux care va fi distribuită de Valve, de fapt nu este încă disponibilă pentru descărcare. În prezent, putem să spunem că este foarte puțin probabil să fie un sistem de operare care respectă libertatea utilizatorului, pentru că este conceput să funcționează în strânsă legătură cu serviciul Steam. Steam folosește Administrarea Digitală a Restricțiilor (DRM) pentru a impune restricții asupra programelor pe care le distribuie. SteamOS va trebui să conțină programele proprietărești necesare pentru a aplica aceste restricții. De asemenea, va fi proiectat să promoveze și să integreze magazinul Steam, care promovează un număr mare de programe proprietărești.
GNU+Linux SUSE Enterprise
Pe lângă cele două probleme obișnuite, mai multe programe nelibere sunt disponibile pentru descărcare de la situl de FTP oficial al lui SUSE.
GNU+Linux Ubuntu
Ubuntu pune la dispoziție anumite depozite de programe nelibere și Canonical promovează în mod expres și recomandă programe nelibere sub numele Ubuntu în unele canale de distribuție ale sale. Ubunutu oferă opțiunea de a instala doar pachete libere, ceea ce înseamnă că oferă și opțiunea de a instala pachete nelibere. În plus, versiunea de Linux, nucleul, inclus în Ubuntu conține pete de microprograme.
Câteva alte distribuții
Aici discutăm despre unele sisteme care nu sunt GNU+Linux.
Sisteme BSD
FreeBSD, NetBSD și OpenBSD, toate trei includ instrucțiuni pentru obținerea programelor nelibere în sistemul lor de portări. În plus, nucleele lor includ pete de microprograme nelibere.
Microprogramele nelibere folosite cu Linux, nucleul, sunt denumite „pete” și așa folosim noi termenul. În limbajul specific lui BSD, termenul „pată” („blob”) înseamnă altceva: un pilot neliber. OpenBSD și probabil alte distribuții de BSD (denumite „proiecte” de dezvoltatorii de BSD) au o politică de a nu le include pe acestea din urmă. Aceea este politica corectă în ceea ce privește piloții; dar când dezvoltatorii spun că aceste distribuții „nu conțin pete”, se creează o neînțelegere. Aceștia nu se referă la pete de microprograme.
Nicio distribuție de BSD nu are politici împotriva microprogramelor proprietărești disponibile doar în format binar care pot fi încărcate chiar și de piloții liberi.
Haiku
Haiku include anumite programe pe care nu ai voie să le modifici. Mai include și pete nelibere de microprograme.
CyanogenMod
Această versiune de Android modificată conține biblioteci nelibere. De asemenea, explică cum să instalezi aplicații nelibere pe care Google le distribuie cu Android.